Multi din prietenii si cunoscutii mei ma cred un tacanit cu obiceiuri cel putin stranii. Zbor cu parapanta , motoparapanta, am motocicleta, fac rafting sau body rafting, ma las anturat de un bun prieten in pesteri, fac multe lucruri considerate extreme (la un moment dat era cat pe ce sa ma insor, dar m-am salvat la timp) si totusi nu constientizez pericolul.

Am invatat de mic sa ma feresc de foc  dar asta abia dupa ce am pus mana pe plita incinsa, am privit cu alti ochi inaltimile dupa ce am cazut din cais la varsta de 5 ani (incercam sa ajung la cele parguite de sus dar s-a rupt craca si am cazut destul de rau), traversam lacul inot de multe ori fara sa ma gandesc niciodata ca as putea sa ma inec pana un coleg de scoala a murit inecat in lacul in care inota de 10 ani fara nicio frica, am lasat-o mai moale cu parapanta dupa ce un coleg de club a murit alegand sa zboare intr-o zi in care toate frunzele, pasarile, norii ii spuneau ca mai bine isi tine aripa in sac si mergem la o bere.

Frica nu e un sentiment care imi place, usor usor am inlocuit frica cu dorinta de control, am inceput sa imi doresc sa pilotez  orice ar putea prezenta pericol pentru mine din dorinta de a ma simti in siguranta insa mi-am dat destul de repede seama ca siguranta nu e o certitudine ci o perceptie. Siguranta e o statistica ce poate fi contrazisa oricand, Titanic pana sa se scufunde era foarte sigur, turnurile gemene ar fi rezistat la multe cutremure, avioanele sunt foarte sigure si totusi din cand in cand se mai prabuseste cate unul iar cei din acel avion nu pot mai pot spune ca zborul cu avionul e cel mai sigur mijloc de deplasare.

Alergam ca prostii dupa iluzia sigurantei, vrem siguranta sentimentala, siguranta unui loc de munca, siguranta zilei de maine. Si cand avem iluzia sigurantei intram in zona de confort, ne ridicam in jur un gard protector de argumente care sa ne sustina incapacitatea de a ne reinventa, de a accepta certitudinile vietii si certitudinea suprema, ca intr-o buna zi, inevitabil, sigur, cu siguranta vom muri.

Foarte multi dintre noi isi gasesc acel set de argumente care sa ne faca sa ne conducem masinile ca si cum am fi nemuritori, ne simtim intr-un joc video in care daca e sa ne rasturnam mai avem 6 vieti +bonus o masina noua, conducem ca descreieratii vorbind la telefon, intorcand capul dupa franturi de peisaj la care tanjim dar nu avem curajul sa tragem pe dreapta, sa ne intindem in iarba si sa ne lasam bazaiti de albine, sa aruncam hainele de pe noi si sa facem o baie in garla ce se zareste la margine de drum, ne lasam amagiti de stele castigate de masina la tot felul de teste si nu ne gandim deloc la stelele verzi pe care am putea sa le vedem in cazul unui impact. Asta in cel mai fericit caz.

Masinile moderne au ABS, ESP, EBD, VSA, ETC, multe airbaguri, ranforsari, sasiuri gandite sa se deformeze, vin din fabrica cu multe sisteme de siguranta insa din pacate nu vin echipate si cu un pilot experimentat. Iar experienta se dobandeste facand multe mii de kilometri si trecand prin situatii limita din care sa iesi cu bine… Cati dintre noi au franat de urgenta de la 120 km/h? si nu ma refer la: “uite aici un popas , opreste repede sa bagam o ciorba radauteana” ci la momente in care iti apare o masina din dreapta care nu acorda prioritate, iti sare un copil in fata sau o masina de pe contrasens brusc coteste spre stanga.

Ce ma enerveaza cel mai tare e ca ne simtim cu totii niste mici Isusi care nu au cum sa moara daca sunt ei la volan, stiu soferi care se mint atat de bine incat nu se urca niciodata in alta masina decat cea condusa de ei pentru ca nu se simt in siguranta, ei sunt cei mai buni, perfecti. Condusul in dreapta cuiva e o experienta pasiva care iti poate povesti foarte multe despre stilul tau de conducere, ce faci bine, ce faci rau, iti ofera un sistem de referinta in care sa te incadrezi

Cel mai usor sa nu mori la volan ar fi sa poti vorbi cu cei care au murit deja si sa iti povesteasca unde au gresit. Cum in afara de acelasi Isus nu s-a mai intors nimeni de pe lumea cealalta(si credeti-ma, noi nu aveam nicio sansa, Isus asta aveam pile foarte mari) mai exista o varianta chiar mai buna decat cea de a vorbi cu mortii: sa absolvi un curs in care sa inveti din experienta unor oameni care nu iti povestesc doar cum au loc accidentele ci si cum sa facem tot ce tine de noi sa le evitam.

Sambata am fost la initiativa Petrom Romania in cadrul campaniei Sofer Responsabil la un curs de conducere preventiva la scoala de pilotaj a lui Titi Aur unde am descoperit ca a fi sofer nu e doar o placere ci si o mare responsabilitate, ca trebuie sa avem grija si de ceilalati conducatori de vehicule, am aflat foarte multe lucruri pe care nu le stiam despre mersul cu masina si mai ales am aflat foarte multe reguli pe care daca le respectam sunt sanse mult mai mari sa ajungem in fiecare seara acasa intregi.

- vorbitul la telefon sau si mai grav navigatul pe internet/twitter/facebook in timpul condusului este unul din factorii foarte des intalniti generator de accidente, creierul poate gestiona o singura activitate principala si cateva secundare in timp real, daca sofatul devine secundar si tuitereala principal sa nu ne miram ca ne trezim ca nu am sesizat ca am trecut pe rosu

- cauciucurile, uzura lor, presiunea cu care sunt umflate, corelarea cu tipul de suprafata pe care rulam, toate sunt importante, degeaba suntem atenti la volan daca la aparitia unui pericol masina nu raspunde asa cum ar trebui

- sistemele de siguranta active ESP – sistemul care stabilizeaza masina in caz de derapaj, ABS – franare controlata ce permite rotii sa nu se blocheze si in acelasi timp controlul asupra directiei, toate sunt importante si trebuie tinut cont de ele la achizitia unei masini, uneori pot face diferenta intre o banala sperietura sau schilodire ori moarte

- centura de siguranta este mai importanta decat credem, la masinile moderne exista senzori care transmit calculatorului central daca centura a fost pusa sau nu si in functie de asta declanseaza airbagul. Exista foarte multe sisteme prin care oamenii anuleaza alarma din bord care te anunta sa iti pui centura, unele dintre ele se vand la intersectii de catre baietii “intreprinzatori”. Daca anulati senzorul de centura infigand o “centura” falsa in sistem calculatorul in caz de tamponare o sa creada ca aveti centura, o sa deschida airbagul ca sa va salveze. surpriza, nu va va salva ci va va rupe coloana cervicala si cu foarte mult noroc nu veti muri. E simplu, tu te duci cu tot corpul spre volan in momentul impactului iar explozia airbagului iti arunca capul pe spate cu viteza unui obuz. Ce e gandit sa te salveze te omoara si asa pentru ca  proiectantii au luat in calcul ca masinile sunt conduse de oameni responsabili. Sau macar inteligenti.

- franarea. stiti cat timp trece de cand apare un pericol iminent, il vedeti, creierul proceseaza informatia, decide ce actiune trebuie intreprinsa, trimite comanda muschilor, iei piciorul dupa acceleratie il duci pe frina si incepe franarea? 1,5 secunde! e foarte putin ati zice, nu? daca mergem cu viteza de 72 k/h in 1,5 secunde parcurgem 30 metri. asta inseamna ca daca ne apare un copil la mai putin de 30 de metri de masina si nu il putem evita stanga sau dreapta e deja pe capota. uitati de abs, frane performante, timpul asta se scurge, atentie, inainte de a incepe sa franati!

- regula celor 2 secunde spune ca daca intre tine si masina din fata e o distanta mai mica de 2 secunde nu ai cum sa opresti in caz in care cel din fata opreste si la fel, nu argumentati ca el opreste gradual si distanta se pastreaza, de cand el incepe sa franeze si pana incepi tu sa franezi in cel mai fericit caz trec 1,5 secunde pe care le pierzi nefacand nimic, impartiti viteza de deplasare la timp si aflati cati metri trebuie mentinuti ca distanta de cel din fata pentru a putea opri in siguranta, cu cat mai multi cu atat mai bine dar niciodata sub 2 secunde distanta. Credeti-ma ca e pe … testate, nu ai cum sa eviti accidentul nici cu frane ceramice, abs, cauciucuri bune, reactii rapide etc.

Am mai invatat despre competitiile pe sosele care sunt foarte periculoase si nu neaparat cele intre masini si soferii lor ci cele cu tine insuti, dorinta de a ajunge la o anumita ora la destinatie, luatul curbelor in viteza, fortatul galbenului, “crosetatul” printre masini, multe alte lucruri pe care le facem din placere la volan ne pot crea neplaceri. De asemenea, agresivitatea in trafic e factor agravant al accidentelor, nervozitatea, cearta cu un pasager din propria masina sau micile sicane cu ceilalti participanti la trafic ne pot distrage de la activitatea principala de care trebuie sa se ocupe creierul-sofatul in siguranta! Tot la curs am simulat impactul cu centura pusa la 15km/h, la 22km/h, nu ati vrea sa va imaginati cum e la 60 km/h!

Desi foarte putini stiu, indiferent ce sisteme are masina pe care o conduceti, la 60 si peste 60 km/h organele interne au mult de suferit pentru ca desi la exterior sunteti frumosi ca un boboc de rata aterizat pe puf( airbag) organele si-au facut lectia de fizica si nu contrazic inertia si gravitatia. Asa ca desi corpul e oprit brusc ele isi continua deplasarea cu aceasi viteza de dinainte de impact si se zdrobesc de cutia toracica. si… ghici? Mori, si daca nu esti Isus e cam naspa.

Am invatat multe alte lucruri despre condusul defensiv insa sfatul meu este sa mergeti la un asemenea curs, mie mi-a schimbat radical felul in care voi conduce de acum inainte si cum ma privesc pe mine ca sofer.

Drumuri bune si fara incidente!